LINKURI UTILE  | Parteneri  | Contact  RO |  HU



Critical MassPedalează pentru un scop bun







Academia VeloAcademia Velo




În siguranță pe bicicleteÎn siguranță pe biciclete



20 de motive pentru a alege bicicleta20 de motive pentru a alege bicicleta





Critical MassCritical Mass


Skirt Bike MuresSkirt Bike Mures


rastel biciclete tîrgu mureșrastel biciclete tîrgu mureș





StravaStrava









Parcarea multietajata din spatele Palatului Culturii în contextul tendintelor contemporane
31 ianuarie 2014, 09:58

În perioada recentă, conceptul de ”transport” este înlocuit de termenul de ”mobilitate”. Modul de abordare, diagnosticare și planificare a orașelor se modifică în consecință. Problemele orașului și nevoile locuitorilor sunt privite din perspectiva calitații vieții, a echității sociale și a impactului asupra mediului.

Acest nou concept ia în considerare toate modurile diferite în care se deplasează oamenii, în contrast cu abordarea anterioară prin care atenția era îndreptată în primul rând asupra mobilității motorizate, în mod particular asupra utilizării automobilului (trafic, gabaritul infrastructurii, etc.). Acest concept nou aduce în scenă actori și factori noi. Oamenii mergând pe jos, cu bicicleta sau folosind transportul public au devenit vectori principali, contrabalansând influența copleșitoare a șoferilor în abordările academice și tehnice precedente. Mobilitatea, în plus față de nevoia de deplasare implică amplasarea activităților, facilitățile, locuirea, și structura spațiului urban în genere.

Succesul orașelor cele mai vizitate, mai mari sau mai mici, a celor mai iubite de locuitorii lor constă în modul în care ele reușesc să dovedească atractivitate în spațiul public, la nivel de pieton, la nivel de trecător. Contează cât de prieteneoase sunt cu locuitorii lor, de toate vârstele - cât de sigure, de ușor de parcurs, cât de mult invită la ședere și contemplare. S-a demostrat că un loc este cu atât mai sigur cu cât are mai mulți ochi ațintiți asupra lui. Viteza mică de deplasare de asemenea invită la interacțiune, sporește observarea detaliilor (a vitrinelor, și ajută la sporirea afacerilor locale), aduce un confort pentru oamenii și de aceea cele mai multe orașe au decis închiderea centrului pentru traficul auto și dedicând astfel cel mai prețios spațiu pietonilor.

De prea multe ori am utilizat conceptul ”la noi nu se poate”. Se poate, și la noi, este chestiune de voință. Tîrgu Mureș poate fi un oraș la fel de atrăgător, la fel de prietenos cu locuitorii săi ca “orașele pentru oameni”.

Să pornim de la premisa: Tîrgu Mureș este un oraș de 150.000 locuitori, fără centură ocolitoare. Lipsa centurii ocolitoare este un motiv pentru a nu închide centrul pentru circulația auto. Faptul că tolerăm o astfel de situație de tranzitare însă nu trebuie să atragă după sine alte decizii care încurajează traficul motorizat. Construirea unei parcări în centrul orașului, sau în proximitatea centrului, atrage mașini și experiența orașelor care au făcut deja o astfel de investiție arată lipsa de eficiență: parcările generează trafic suplimentar într-o zonă deja aglomerată, produc ambuteiaje pe străzile de acces la parcare și sunt mereu pline, insuficiente. Din acest motiv s-a ajuns la concluzia că o soluție mai bună decât construirea de parcări publice în centru sau vecinătatea imediată este aceea de a construi spații destinate parcării autovehiculelor la periferia orașelor - mari spații de parcare conectate cu rețele de transport în comun, și artere ciclabile, unde navetiștii de pildă iși pot lăsa mașinile având variante de a ajunge în centrul orașului rapid și facil. Centrele istorice devin astfel atrăgătoare pentru oameni, fără circulație motorizată disturbatoare, ușor de parcurs și curate.

Tîrgu Mureș este un oraș de 150.000 locuitori, fără centură ocolitoare, dar un oraș care oferă varinte ocolitoare pentru centru. Strada Cuza Vodă este un exemplu. În plus, este demostrat faptul că traficul nu se comportă ca un lichid care atunci când o arteră este strangulată se revarsă, ci mai degrabă ca un gaz, care se evaporă. O demostrează orașe care au hotarât desființarea unor soșele transformându-le în pietonale sau pur și simplu descoperind canale de apă pentru a reintroduce cursul de apă ca sursă de agrement și aer proaspăt. Pare că până acum  am fost anacronici. 

În lume se construiesc spații pentru oameni, pe când noi vrem să construim spații pentru mașini unde alții încearcă să le scoată. 

În București s-a inaugurat de curând cel mai mare și mai lat pod din Europa, Pasajul Basarab. Jan Gehl, arhitect danez extrem de cunoscut pentru analizele sale urbane și soluții sustenabile constata: ”Felicitări, veți genera și mai mult trafic!” într-o capitală deja sufocată. Suntem condamnați să repetăm greșelile altora?

Comisia Europeană prin consorțiul Transport Learning sugerează: ”ar trebui favorizate în primul rând măsurile prin care se diminuează nevoia de deplasare, urmate de măsuri care stimulează deplasarea folosind mijloace lente, apoi măsuri care sprijină transportul public și tranzitul de masă, iar la final măsuri care vizează transportul cu automobilul”, atât în centrele orașelor cât și în cartiere.

Parcările, găzduind vehicule atunci când nu sunt în deplasare, sunt un generator de trafic. Reglementarea standardelor pentru clădirile de parcare este un factor cheie pentru creșterea sau reducerea atractivității utilizării automobilului, dar amplasarea parcărilor în planificarea urbană reprezintă și un instrument puternic pentru stimularea sau descurajarea utilizării mașinii.

De aceea, strategiile de mobilitate durabilă preferă amplasarea parcărilor la o oarecare distanță de punctele de plecare și sosire ale deplasării, de exemplu la o distanță comparabilă aceleia dintre stațiile de transport în comun. Acesta este cazul cartierului Südstadt (Tubinga, Germania), unde un factor cheie în strategia de reducere a utilizării automobilului este amplasarea periferică a parcărilor: distanța dintre locuințe și locurile de parcare este similară cu distanța dintre locuințe și stațiile de autobuz.

Standardele de parcare pentru vehicule motorizate - impunerea unui număr minim sau maxim de locuri de parcare - reprezintă un instrument esențial pentru stimularea sau descurajarea utilizării automobilului.Întrucât fiecare loc de parcare necesită o suprafață de 20-30 m2, plus spațiu de manevră și acces, repercursiunile economice și spațiale ale acestor standarde sunt ușor de imaginat: o mare parte din investiție și spațiu trebuie dedicate mașinilor.

Din punctul de vedere al mobilității, prin oferirea de parcare garantată la sursă și destinație aceste reglementări au servit la încurajarea utilizării automobilului.

Decade întregi designul străzilor a fost dictat de necesitatea pentru capacitate și viteză a vehiculelor motorizate. Militarea pentru mobilitate pietonală, mers cu bicicleta și transport colectiv, alături de timpul petrecut în spațiul public, cere un nou criteriu de proiectare a străzilor care trebuie să se reflecte în hotărârile de planificare urbană.

 

 

 

 

 

Share 
<<  articolul anterior Arhivă articolul următor  >>